Un nou studiu realizat în Bulgaria evidențiază provocările și soluțiile pentru pierderile de porumbei voiajori din cauza păsărilor de pradă

Echipa BSPB a finalizat un studiu care a avut ca scop evaluarea pierderilor de porumbei din cauza păsărilor de pradă în Bulgaria, identificarea zonelor cu risc ridicat de atacuri de răpitoare și de coliziuni cu liniile de înaltă tensiune, precum și sugerarea unor măsuri de reducere a acestor riscuri. Datele privind frecvența și fenologia(???) atacurilor răpitoarelor au fost colectate printr-un chestionar (201 răspunsuri din 65 de municipii) și prin urmărirea cu ajutorul dispozitivelor GPS a 72 de zboruri de porumbei în timpul a 23 de curse, implicând un total de 11.740 de porumbei. Au fost testate două metode de prevenire: plasturi colorați pe aripi (1.080 de porumbei de la 33 de crescători) și desenarea unor pete asemănătoare ochilor (72 de porumbei de la șapte crescători). Rata de supraviețuire a porumbeilor marcați versus cei nemarcați a fost comparată pentru a evalua impactul în prevenirea atacurilor. BSPB a stabilit o colaborare cu organizații naționale și locale care organizează competiții de porumbei voiajori, reprezentând peste 62 de cluburi din toată Bulgaria. Am participat, de asemenea, la seminarii de creștere a gradului de conștientizare a acestui tip de acțiuni, seminarii la care au luat parte peste 80 de crescători de porumbei.

Rezultatele studiului au relevat faptul că majoritatea respondenților nu folosesc măsuri preventive împotriva atacurilor de păsări răpitoare; cei care o fac, în mare parte, aplică regimuri stricte pentru eliberarea și antrenamentul porumbeilor sau folosesc plasturi colorați pe aripi. Cu toate acestea, am constatat că rata pierderilor cauzate în mod specific de răpitoare a fost cu 14% mai mică în rândul celor care folosesc măsuri preventive. Dintre cauzele care duc la pierderi de porumbei, crescătorii de porumbei consideră că atacurile păsărilor răpitoare sunt pe primul loc, urmate de vremea rea, dezorientarea și problemele de sănătate. Rata medie raportată a pierderilor în timpul curselor a fost de 30%, dintre care 42% au fost atribuite răpitoarelor. Cele mai multe atacuri au fost raportate în primăvară (martie și aprilie), dimineața, și ar fi fost cauzate de ulii și șoimi. Datele GPS au arătat că 18% dintre porumbeii marcați au fost ținta răpitoarelor, cele mai multe atacuri având loc în ultima treime din cursă. Atacurile au fost înregistrate în zone de deal, împădurite, la o altitudine medie de 962 de metri. Opt zone au fost identificate ca având riscuri ridicate de coliziune cu liniile de înaltă tensiune. Ambele metode      de prevenire testate  au demonstrat o eficiență parțială: porumbeii marcați cu spray anti-răpitoare și cei cu pete asemănătoare ochilor desenate pe aripi au avut rate de supraviețuire cu 16%, respectiv 20% mai mari, comparativ cu grupul de control.

Păsările de pradă sunt adesea cauza unor conflicte între oameni și fauna sălbatică, atacând specii domestice sau importante economic, cum ar fi porumbeii voiajori. Cursele de porumbei sunt răspândite, iar exemplarele de porumbei voiajori valoroși pot aduce beneficii economice semnificative. Însă, crescătorii de porumbei cred adesea că păsările de pradă reprezintă cea mai mare amenințare pentru porumbeii lor, în ciuda dovezilor științifice limitate. Această percepție poate duce la persecutarea ilegală a păsărilor de pradă, inclusiv prin prindere, împușcare, otrăvire sau distrugerea cuiburilor. Prin urmare, este foarte important să înțelegem amploarea mortalității porumbeilor voiajori cauzată de către păsările de pradă și să identificăm măsuri preventive eficiente care să susțină  eforturile de conservare ale speciilor de păsări răpitoare.

În concluzie, implicarea comunității crescătorilor de porumbei este esențială pentru succesul programelor de conservare a păsărilor de pradă. O mai bună înțelegere a tiparelor de atac ale păsărilor de pradă, combinată cu măsuri preventive eficiente, ar putea ajuta la reducerea conflictului dintre oameni și acestea. Rezultatele studiului sunt încurajatoare și arată nevoia de a fi continuat prin cercetări suplimentare, prin activități de sensibilizare în rândul crescătorilor și a publicului larg  și de activități de conservare pe această temă.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului LIFE „Asigurarea recuperării șoimului dunărean în pericol de dispariție în Bulgaria și sudul României“, care se concentrează pe îmbunătățirea statutului de conservare și conservarea șoimului dunărean aflat în pericol în 28 de zone Natura 2000.

Raportul integral, versiunea în engleză, poate fi descărcat de aici. 







Fotografii: Stoyan Nikolov