Identificare
Popândăul (Spermophilus citellus) este o mamifer rozător gregar de mărime medie, cu corp rotund, coadă de 20–40% din lungimea capului și a corpului și urechi externe de dimensiuni reduse (Fig. 1). Capul este convex din profil, cu ochi mari (de aproximativ 8 mm în diametru) și vibrize (mustăți) scurte. Are masa de 200-300 g, maxim 500 pentru masculii adulți înainte de hibernare.Biologie
Reproducerea este influențată de hibernare, care limitează perioada de împerechere și activitatea în afara galeriilor. Femelele nasc o singură dată pe an, numărul de pui din vizuinile - maternitate variind de la 2 la11. Perioada de gestație la Spermophilus citellus este în medie de 29 de zile. După 25 de zile juvenilii ies pentru prima oară din vizuină. Pui rămân în vizuina - maternitate aproximativ o lună, iar înțărcarea începe la mijlocul lunii iunie, în funcție de mărimea puiului și de starea mamei. Popândăul sapă adăposturi temporare simple și sisteme subterane sofisticate cu mai multe ieșiri și încăperi care pot atinge 2 metri adâncime și 3 metri lungime. Sunt mamifere care hibernează și petrec între 5 și 8 luni (populațiile de la munte) pe an în această stare de inactivitate. În timpul hibernării, temperatura corpului lor se poate apropia de zero grade. Popândăul este activ în timpul zilei. Se hrănește preponderent cu semințe, primăvara cu frunze și mici nevertebrate.Răspândire
Еndemic în Europa Centrală și de Sud-Est, arealul popândăului este împărțit de Carpați în 2 zone. Zona de nord-vest se întinde din zonele joase din Republica Cehă, Austria, Ungaria, Slovacia, Serbia (la nord de Dunăre și Sava).. Zona de sud-est se întinde din estul Serbiei, Macedonia și nordul Greciei prin Bulgaria până în Tracia turcească, sudul și estul României, Moldova și Ucraina. Popândăii au dispărut din Germania, Polonia și Croația, marginea vestică a distribuției sale fiind în Republica Cehă. Totuși, specia a fost reintrodusă cu succes în Polonia.În Bulgaria, specia este întâlnit ă pe pășuni și pajiști bine întreținute de la nivelul mării până la 2600 m deasupra nivelului mării. Aici se află cea mai înaltă colonie cunoscută a speciei - în vecinătatea Vârfului Belmeken din Parcul Național Rila.
În România este întâlnit în zone de stepă, pășuni, diguri de pământ acoperite cu iarbă scurtă, uneori chiar în fânețe, fâșii de vegetație de la marginea drumurilor sau terenuri agricole din apropierea pajiștilor.