Mamifere mici

default

Popândăul

Popândăul
Identificare
Popândăul (Spermophilus citellus) este o mamifer rozător gregar de mărime medie, cu corp rotund, coadă de 20–40% din lungimea capului și a corpului și urechi externe de dimensiuni reduse (Fig. 1). Capul este convex din profil, cu ochi mari (de aproximativ 8 mm în diametru) și vibrize (mustăți) scurte. Are masa de 200-300 g, maxim 500 pentru masculii adulți înainte de hibernare.
 
Biologie
Reproducerea este influențată de hibernare, care limitează perioada de împerechere și activitatea în afara galeriilor. Femelele nasc o singură dată pe an, numărul de pui din vizuinile - maternitate variind de la 2 la11. Perioada de gestație la Spermophilus citellus este în medie de 29 de zile. După 25 de zile juvenilii ies pentru prima oară din vizuină. Pui rămân în vizuina - maternitate aproximativ o lună, iar înțărcarea începe la mijlocul lunii iunie, în funcție de mărimea puiului și de starea mamei. Popândăul sapă adăposturi temporare simple și sisteme subterane sofisticate cu mai multe ieșiri și încăperi care pot atinge 2 metri adâncime și 3 metri lungime. Sunt mamifere care hibernează și petrec între 5 și 8 luni (populațiile de la munte) pe an în această stare de inactivitate. În timpul hibernării, temperatura corpului lor se poate apropia   de zero grade. Popândăul este activ în timpul zilei. Se hrănește preponderent cu semințe, primăvara cu frunze și mici nevertebrate.
Răspândire
Еndemic în Europa Centrală și de Sud-Est, arealul popândăului este împărțit de Carpați în 2 zone. Zona de nord-vest se întinde din zonele joase din Republica Cehă, Austria, Ungaria, Slovacia, Serbia (la nord de Dunăre și Sava).. Zona de sud-est se întinde din estul Serbiei, Macedonia și nordul Greciei prin Bulgaria până în Tracia turcească, sudul și estul României, Moldova și Ucraina. Popândăii au dispărut din Germania, Polonia și Croația, marginea vestică a distribuției sale fiind în Republica Cehă. Totuși, specia a fost reintrodusă cu succes în Polonia.
În Bulgaria, specia este întâlnit ă pe pășuni și pajiști bine întreținute de la nivelul mării până la 2600 m deasupra nivelului mării. Aici se află cea mai înaltă colonie cunoscută a speciei - în vecinătatea Vârfului Belmeken din Parcul Național Rila.
În România este întâlnit în zone de stepă, pășuni, diguri de pământ acoperite cu iarbă scurtă, uneori chiar în fânețe, fâșii de vegetație de la marginea drumurilor sau terenuri agricole din apropierea pajiștilor.
 
Statut 
Specia se află pe Lista Roșie a IUCN ca specie Periclitată. La nivel european este protejată   prin Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice). Specia nu este încă protejată de legislația bulgară, doar habitatele în care se află, situate în siturile din rețeaua de arii protejate Natura 2000, au un nivel scăzut de protecție conform Directivei Habitate. În Cartea Roșie a Bulgariei este inclus ca fiind Periclitat.
 
Amenințări
Specia a cunoscut o reducere semnificativă și un declin al  distribuției și numărului de exemplare în multe țări din UE, din cauza unei serii de schimbări socio-economice care au dus la abandonarea pășunilor și intensificarea agriculturii. Cele mai recente cercetări științifice din Bulgaria arată că specia și-a redus drastic aria de răspândire și populația - 30% dintre colonii au dispărut comparativ cu perioada 1950-1990. Lista amenințărilor la nivel național coincide cu cea din arealul acestei specii.: abandonarea pășunilor, extinderea pădurilor și arbuștilor, proiectele de infrastructură și intensificarea agriculturii.
Popândăul

Hamsterul dobrogean

Romanian hamster

Identificare


Specie de rozător de talie medie, cu coadă foarte scurtă și blană de culoare contrastantă, împestrițată. Are o pată neagră pe piept. Pe lateralele obrajilor are o bandă neagră pe ambele părți, flancată de două benzi galben-aurii. Culoarea de pe spate este în tonuri de gri-ocru-maro, iar pe abdomen blana este de un cenușiu deschis. Pe lateralele corpului culoarea blănii este și mai deschisă.

Biologie

Se cunoaște foarte puțin despre biologia speciei din cauza arealului său foarte restrâns, care acoperă doar părți din Bulgaria și România. Până acum nu au fost făcute studii detaliate și exhaustive. Hamsterul dobrogean este un mamifer solitar, care își construiește propriul sistem de galerii, ce ajung la o adâncime de până la 1,5 m. Încăperea - maternitate se află la 50-60 cm de suprafață, la care ajunge printr-un tunel vertical și înclinat. Hamsterul dobrogean este activ mai ales noaptea. Deși hibernează, perioada de hibernare nu este obligatorie, ci depinde de condițiile ecologice, de temperatură și de densitatea populației. Se hrănește cu părțile verzi ale plantelor, rădăcini, semințe și fructe. În cămările din vizuină au fost găsite stocuri de semințe ale unor plante de cultură - porumb, floarea soarelui, grâu - precum și plante sălbatice. Se reproduce în perioada caldă a anului. O femelă poate dat naștere la 2-10 pui, de 2-3 ori pe an.
 

Răspândire

Hamsterul dobrogean preferă terenurile agricole cultivate în principal cu țelină,lucernă și cereale. Este o specie endemică în Europa, arealul său cuprinzând numai Bulgaria și România. Majoritatea siturilor din Bulgaria în care specia e prezentă se află în partea de mijloc și de est a Câmpiei Dunării. În România această specie de hamster e prezentă în Dobrogea. 

Statut

Pe Lista Roșie a IUCN, hamsterul dobrogean este clasificat drept Aproape amenințat. Conform ultimei Evaluări generale a stării de conservare a hamsterului dobrogean în Bulgaria „Anexa B - Raport privind „principalele rezultate ale evaluărilor conform articolului 11 pentru speciile din Anexele II, IV și V”: Nefavorabil - Inadecvat (U1), cu „Starea populației nefavorabilă – inadecvată. În Cartea Roșie a Bulgariei, hamsterul dobrogean este considerat Vulnerabil și este o specie protejată în țară. Specia este protejată în România, fiind inclusă în Lista Roșie și în Anexa II a Convenției de la Berna.

Amenințări

Tendințele populației indică un declin rapid (Coroiu, Vohralík 2008). Motivele acestui declin sunt complexe; schimbarea modului de folosire a terenurilor sau intensificarea agriculturii și a utilizării pesticidelor, izolarea populației, fragmentarea populației și a habitatelor adecvate. Hamsterul dobrogean este vulnerabil la arat, deoarece încăperea-maternitate nu este situată la adâncime. O mare amenințare este utilizarea pesticidelor, deoarece acest rozător trăiește în principal pe terenurile agricole. De asemenea, schimbarea utilizării terenului de la lucernă, care nu este arată în fiecare an, la culturi mai intensive, precum cerealele, are ca rezultat reducerea habitatelor adecvate.
Hamster