ro 
English
Български
A1. Scopul acestei acțiuni este de a colecta informații pentru formarea unei imagini reale privind distribuția și locurile de cuibărit ale șoimului dunărean în Bulgaria și România. Acest lucru este necesar pentru implementarea acțiunilor de conservare, în special a celor care vizează speciile de păsări cu populație foarte redusă, așa cum este și șoimul dunărean. Toate perechile cunoscute de șoimi dunăreni vor fi monitorizate. În plus, există suprafețe mari care sunt habitate potrivite pentru șoimul dunărean, dar care nu sunt suficient cercetate și care trebuie studiate amănunțit pentru a identifica și alte perechi cuibăritoare, care probabil există și care vor beneficia, de asemenea, de acțiunile de conservare. Cuiburile existente trebuie monitorizate în primul și al doilea an de proiect pentru a obține informații privind productivitatea fiecărei perechi, prada principală sau eventualele amenințări la adresa specie care pot apărea. Pentru a acoperi aceste lacune în cunoștințele despre specie, liniile electrice de înaltă tensiune și alte locuri de cuibărit adecvate vor fi investigate anual în primul și al doilea an de proiect pentru a localiza noi perechi cuibăritoare atât în România, cât și în Bulgaria.
A2. Conflictul dintre columbofilii și păsările de pradă a fost bine documentat cu cruzime în întreaga lume, dar amploarea fenomenului nu a fost niciodată investigată în Bulgaria. competițiile cu porumbei din țară sunt destul de populare, inclusiv cele cu porumbei voiajori și zburători la mare înălțime. Prin această acțiune ne propunem să evaluăm amploarea pierderilor cauzate de păsările de pradă prin implicarea directă a columbofililor și să testăm diferite măsuri pentru reducerea acestui conflict.
A3. Se presupune că impactul uciderii ilegale a păsărilor de pradă (inclusiv a șoimului dunărean) este semnificativ, însă până acum nu există date cantitative despre acest fenomen în Bulgaria. Pentru a identifica măsurile eficiente care pot fi luate pentru atenuarea problemei, trebuie mai întâi să o cuantificăm și să îi înțelegem rădăcinile. În acest scop, vom compara starea populațiilor de păsări de pradă indicator utilizând seturi de date mai vechi și moderne; vom realiza interviuri cu autoritățile locale, asociații de vânătoare și cluburi de columbofili.
A4. Pesticidele sunt folosite pentru tratarea culturilor, combaterea rozătoarelor și a insectelor. Șoimii mănâncă mamifere mici și păsări, care au consumat materiale vegetale și insecte, ceea ce facilitează acumularea de substanțe toxice la șoimi și la păsările de pradă în general. Acumularea de pesticide poate afecta negativ funcțiile fiziologice și de reproducere la animale. Impactul acestor pesticide asupra păsărilor de pradă și asupra prăzii lor, cum ar fi hamsterul dobrogean și popândăul, în Bulgaria și România nu a fost niciodată evaluat. Scopul acestei acțiuni este de a arăta efectul pesticidelor asupra populațiilor de șoim dunărean, asupra altor păsări de pradă și asupra prăzii acestora (mamifere și păsări).
A5. Comunitățile rurale se găsesc în sau în apropierea majorității siturilor proiectului. Pentru a înțelege gradul de conștientizare a locuitorilor despre șoimul dunărean și mamiferele mici, se va realiza un proces în două etape printr-o abordare exploratorie calitativă, cu interviuri aprofundate, dar și cu focus-grupuri cu fermieri, vânători, crescători de porumbei, autorități locale, medici veterinari, agenții regionale de aplicare a legii, agenți economici locali. Unul dintre motivele alegerii tehnicilor calitative este nevoia de a explora percepțiile părților interesate în profunzime, de a obține o bogăție de date, cu detalii și perspective noi, precum și de a permite celui care realizează interviurile să explice sau să ajute la clarificarea întrebărilor, crescând astfel probabilitatea de a obține răspunsuri utile, precum și creșterea nivelului de acceptare a muncii noastre.
A6. Rozătoarele terestre și iepurii reprezintă prada principală a șoimului dunărean în cea mai mare parte a arealului său. Hamsterul dobrogean se numără printre speciile de pradă preferate în Europa de Est. În unele țări (Ungaria) se pare că hârciogul (Cricetus cricetus) are tendința de a înlocui popândăul (Spermophilus citellus) ca hrană a păsărilor de pradă de stepă, cum ar fi acvila de câmp și șoimul dunărean, deoarece nu depinde atât de mult de habitatele de stepă pășunate și populațiile lor sunt mai puțin epuizate. Hamsterul dobrogean (Mesocricetus newtoni) este o specie de rozătoare caracteristică pentru zona proiectului. Este endemic în Bulgaria și România, fiind prezent în principal în Câmpia Dunării de Jos și Dobrogea. Hamsterul dobrogean este prioritară la nivel global, din cauza arealului de răspândire redus, fiind catalogat ca „Aproape amenințat” de către IUCN. Această acțiune va asigura pregătirea necesară pentru pilotarea creșterii în captivitate și a repopulării/reintroducerii hamsterului dobrogean (Mesocricetus newtoni) ca pradă pentru șoimul dunărean.
A7. Toate studiile recente asupra popândăului (Spermophilus citellus) din Bulgaria arată că numărul de exemplare a scăzut drastic. Statutul speciei, pe Lista Roșie a IUCN a fost modificat în 2020 de la „Vulnerabil” la „Pe cale de dispariție”. În Bulgaria, cele mai periclitate sunt coloniile de popândăi aflate în afara rețelei Natura 2000. Echipa de proiect va efectua un studiu și va face o analiză a amenințărilor, identificând cele mai sensibile colonii de popândăi. Analizele se vor baza pe modelare GIS, care va include date despre distribuția speciei și a habitatelor ocupate de popândău, tipurile de utilizare a terenurilor, propuneri de investiții și planuri spațiale generale. Scopul acțiunii este de a evalua de amenințare i și de a planifica relocarea exemplarelor, acolo unde este fezabil și necesar.
A8. BSPB va dezvolta o strategie de cumpărare a terenurilor pentru zonele Natura 2000 de cea mai mare importanță pentru conservarea habitatelor de hrănire a șoimului dunărean. Strategia va include o hartă a zonelor Natura 2000 în care va opera proiectul. Pe această hartă vor fi adăugate niveluri de informații despre utilizarea terenurilor (pășuni, pajiști, podgorii etc.), precum și tipul de proprietate, distribuția zonelor individuale de cuibărit și hrănire a șoimului dunărean și zonele de ocupate temporar (având ca punct de pornire cuiburile cunoscute și datele furnizate de exemplarele echipate cu transmițătoare satelitare). BSPB va colecta informații la zi despre limitele proprietăților, utilizarea terenului, tipurile de habitat, infrastructură, așezări și toate celelalte date spațiale care ar putea fi importante pentru luarea deciziilor în achiziționarea de terenuri. Aceste informații vor fi analizate din perspectiva zonelor prioritare pentru șoimul dunărean, ținând cont de habitatele de hrănire și de statutul acestora.