default
Pentru a evalua impactul eforturilor noastre de conservare, pe lângă numărul de perechi cuibăritoare și succesul reproductiv al șoimilor dunăreni, vom monitoriza și amenințările directe și indirecte identificate, precum și starea habitatelor restaurate și numărul de exemplare din speciile pradă, după aplicarea programului nostru pilot de repopulare și reintroducere. Lucrând cu comunitățile locale și alți factori interesați, vom măsura impactul socio-economic al proiectului și impactul acestuia asupra serviciilor bazate pe natură.

Monitorizarea efectului managementului habitatelor și a activității pilot de repopulare și reintroducere a speciilor pradă 
Deoarece existența unor terenuri de vânătoare adecvate este esențială pentru bunăstarea șoimilor dunăreni, o parte a eforturilor noastre de conservare vor fi direcționate către asigurarea gestionării adecvate a habitatelor și a densității prăzilor. De aceea, monitorizarea rezultatelor acestor eforturi este esențială pentru atingerea obiectivelor proiectului nostru.
Pe de o parte, în urma refacerii habitatului, terenurile achiziționate în cadrul proiectului vor fi vizitate în mod regulat pentru a evalua atât dimensiunea populației de popândăi, cât și starea habitatului acestora. Pentru o imagine completă asupra calității habitatului, vom monitoriza și starea păsărilor cuibăritoare din zonele respective.
Pe de altă parte, vom monitoriza și rezultatele acțiunilor noastre de reintroducere (în cazul hamsterului dobrogean) și relocare (în cazul popândăului), urmărind indivizii eliberați, succesul reproductiv al acestora și dimensiunea totală a populațiilor din zonele proiectului. Vom folosi, de asemenea, modelarea ecologică de nișă pentru a înțelege mai bine cerințele de habitat ale acestor specii și pentru a maximiza succesul eforturilor noastre.

Monitorizarea impactului activităților proiectului asupra speciilor țintă și a statului de conservare al SPA-urilor și al celorlalte situri din proiect.
Scopul principal al acestui proiect este de a stimula refacerea populației de șoimi dunăreni atât în România, cât și în Bulgaria, de aceea cea mai potrivită modalitate de a monitoriza impactul acestuia este monitorizarea numărului de perechi cuibăritoare și a succesului lor reproductiv în și în jurul siturilor SPA-urilor din proiect.
Habitatele potrivite vor fi vizitate în fiecare sezon de cuibărire căutând noi teritorii ale șoimilor dunăreni, dar vom și revizita atât zonele cu perechi cunoscute, cât și cutiile artificiale pentru a evalua rata de ocupare și succesul reproductiv, respectiv rata de supraviețuire a puilor. Aceste vizite ne vor oferi, de asemenea, oportunitatea de a înregistra orice amenințări vizibile în vecinătatea teritoriilor și, prin colectarea de ingluvii din jurul cuiburilor, de a studia compoziția dietei păsărilor.
O altă parte a acestei activități va consta în vizitarea hulubăriilor instalate pentru a evalua folosirea acestora ca sursă de hrană, atât de către șoimi dunăreni, cât și de către alte păsări de pradă. Această monitorizare ne va arăta dacă astfel de hulubării îmbunătățesc resursele de hrană pentru speciilor țintă și ajută la atragerea șoimilor dunăreni într-un anumit teritoriu.

Evaluarea impactului proiectului asupra funcțiilor ecosistemelor
Întrucât șoimul dunărean este o specie umbrelă, de multe dintre activitățile proiectului vor beneficia și alte specii, prin îmbunătățirea calității habitatelor, diminuarea uciderilor ilegale, a cazurilor de electrocutare și otrăvire, precum și prin asigurarea unor rute de zbor mai sigure. Pentru a măsura impactul proiectului asupra altor specii de păsări, le vom monitoriza populațiile pe întreaga durată a acestuia.
Pentru parcelele de teren achiziționate în cadrul proiectului în Bulgaria vom determina funcțiile și serviciile de ecosistem, evaluând serviciile de aprovizionare (speciile și numărul de exemplare de mamifere și păsări, numărul de animale domestice și plantele colectate din zonele proiectului), serviciile de suport și reglare (menținerea polenizatorilor, cantitatea de humus din sol, numărul de specii de animale și plante de importanță conservativă) și serviciile culturale (publicații din zonele țintă, disponibilitatea hotelurilor și pensiunilor, existența ariilor protejate și a monumentelor culturale și religioase, pe o rază de 1 km în jurul zonelor acoperite de proiect).
Nu ne așteptăm ca proiectul să aibă impact semnificativ asupra serviciilor de ecosistem nelegate direct de biodiversitate, cum ar fi menținerea calității apei sau sechestrarea carbonului. Cu toate acestea, efecte minime se vor înregistra și în aceste direcții întrucât proiectul include și plantări de copaci, chiar dacă la scală redusă, pentru crearea de locuri de cuibărit în unele situri.
În ultimul an al proiectului vom realiza o evaluare sumară a dimensiunii economice a serviciilor de ecosistem în SPA-urile proiectului, în special în cele în care au fost implementate acțiuni cheie, cum ar fi amplasarea hulubăriilor.