C1 Amplasarea de hulubării ca sursă de hrană pentru șoimul dunărean cu scopul de a atenua conflictul om - păsări răpitoare
Pe vremurii, hulubării în formă de turn erau larg răspândite în Peninsula Iberică și în Orientul Mijlociu. Guano provenit de la porumbei era folosit ca îngrășământ pentru terenurile agricole, în timp ce carnea de porumbei era o sursă alternativă de hrană pentru oameni în anii în care recoltele erau slabe. Asigurarea unei surse alternative și ușor accesibile de hrană, care să suplimenteze resursele naturale pentru păsările răpitoare poate reduce conflictul columbofililor cu acestea. În acest fel, sperăm că această acțiune va reduce rata de ucidere ilegală a păsărilor de pradă în zonele proiectului.
C.2: Sprijinirea recolonizării unor zone de către șoimului dunărean prin îmbunătățirea habitatelor de cuibărit
Scopul acestei acțiuni este de a crește disponibilitatea locurilor de cuibărire ale șoimului dunărean în următoarele 3-4 decenii, prin îmbunătățirea habitatelor de cuibărit în interiorul SPA-urilor incluse în proiect. Astfel, nevoia speciei de habitate adecvate de cuibărit poate fi asigurată, pe termen scurt prin instalarea de platforme artificiale de cuibărit, iar pe termen lung prin plantarea de arbori potriviți în habitate adecvate pentru șoimul dunărean.
Cuiburile artificiale și platformele de cuibărit vor încuraja perechile tinere de șoimi dunăreni din programul de repopulare sau indivizi din populația sălbatică să ocupe și să se reproducă în zonele proiectului. Șoimii dunăreni nu își construiesc singuri cuiburi, ci folosesc cuiburile altor specii de păsări și, prin urmare, furnizarea de cuiburi artificiale crește semnificativ șansele de ocupare a acestora de către Falco cherrug. Cuiburile artificiale amplasate în locuri cu deranj minim pot contribui la reproducerea cu succes a perechilor nou formate. Un alt avantaj al cuiburilor artificiale este stabilitatea lor. Atașate ferm de copacii sănătoși maturi sau de piloni electrici, acestea reduc semnificativ cazurile de prăbușire a cuiburilor, considerată o amenințare pentru șoimul dunărean și alte specii de păsări de pradă care cuibăresc pe astfel de suporturi. Creșterea succesului reproductiv prin furnizarea de cuiburi artificiale sigure poate contribui la creșterea populației și la extinderea arealului șoimului dunărean, mai ales în contextul celorlalte activități de conservare.
C.3: Prevenirea uciderii ilegale a șoimului dunărean și a jefuirii cuiburilor prin protejarea lor și prin creșterea capacității și a implicării autorităților.
În cadrul acestei acțiuni vom întreprinde activități concrete de prevenire a uciderii ilegale și a jefuirii cuiburilor la nivel național și local în Bulgaria și România.
Persecutarea păsărilor de pradă este încă o problemă serioasă în ambele țări. În perioada 2015-2018, în sudul României s-au observat mai multe cazuri suspecte eșec reproductiv al perechilor de șoimi dunăreni, care ar fi putut fi cauzate de persecuției. Cel puțin un caz de șoim dunărean otrăvit este cunoscut în Bulgaria. Echipa de proiect va dezvolta un set de măsuri și priorități care se vor regăsi în Planul de lucru pentru prevenirea infracțiunilor legate de fauna sălbatică.
Vom îmbunătăți capacitatea partenerilor de proiect de a sprijini autoritățile abilitate să aplice legislația, în prevenirea și combaterea activităților ilegale împotriva păsărilor de pradă, inclusiv a șoimului dunărean. În Bulgaria a fost creat un fundament solid cu privire la diferite metode și activități care vizează stoparea criminalității împotriva animalelor sălbatice în cadrul diferitelor proiecte LIFE anterioare, implementate de BSPB și Green Balkans. Cu toate acestea, această capacitate trebuie dezvoltată în continuare. Mai precis, aceasta se referă la actualizarea bazelor de date existente și a instrumentelor de colectare a datelor (de exemplu, aplicații pentru smartphone-uri), la învățarea și actualizarea abordărilor analitice și metodelor de interpretare a datelor, prin care ne așteptăm să crească eficiența activităților de prevenire și investigare a infracțiunilor împotriva animalelor sălbatice. Expertiza externă va fi, de asemenea, luată în considerare prin schimbul de experiență cu țările din Europa de Vest.
Alte părți interesate, unele grupuri țintă noi cu care echipa de proiect nu a mai lucrat până acum, vor fi de asemenea incluse, cum ar fi vânătorii, falconierii, columbofilii, crescătorii de animale pentru vânătoare, taxidermiștii și alții.
C.4: Reducerea riscului de electrocutare a șoimilor dunăreni prin izolarea stâlpilor periculoși
Electrocutarea este una dintre cele mai importante amenințări care afectează populația de șăim dunărean din Europa, dar și la nivel global. Teritoriile șoimilor dunăreni sunt deseori străbătute de o rețea bogată de linii electrice de medie tensiune care, în funcție de proiectarea pilonilor, poate fi deosebit de riscantă. Această amenințare poate fi redusă prin izolarea stâlpilor electrici de 20 kV periculoși din jurul cuiburilor active de șoim dunărean.
Această parte a proiectului va include două activități distincte identificarea și izolarea. În SE României vor fi identificați cei mai periculoși stâlpi de medie tensiune pe o rază de 10 km în jurul fiecărui cuib, care apoi vor fi izolați. Aceste măsuri au fost aplicate și s-au dovedit a fi eficiente în proiectele LIFE precedente.
C.5: Refacerea teritoriilor de vânătoare ale șoimilor dunăreni și salvarea coloniilor importante de popândăi, specie de pradă preferată
Intensificarea agriculturii și transformarea pajiștilor în teren arabil, împreună cu reducerea pășunatului sau abandonarea pășunilor au cauzat declinul sever sau chiar dispariția locală a coloniilor de popândăi și, implicit, i-a lipsit pe șoimi principala specie de pradă. Lipsa prăzii a devenit astfel unul dintre cauzele statutului nefavorabil actual al șoimului dunărean în Bulgaria. Obiectivele principale ale acestei acțiuni sunt refacerea și menținerea habitatelor de pășune pe teritorii importante cu colonii de popândăi și, astfel, asigurarea disponibilității hranei pentru șoimul dunărean în cele mai importante zone pentru această specie.
Echipa de proiect va elabora măsuri de management pentru fiecare parcelă de teren, în funcție de condițiile reale ale pajiștilor. Aceste măsuri vor fi elaborate după achiziționarea terenului respectiv și vor respecta cele mai bune practici în domeniu.
C.6: Activitate pilot de reproducere ex-situ și reintroducere a hamsteruluii dobrogean ca pradă pentru șoimul dunărean
Facilități speciale pentru reproducerea ex-situ urmează să fie pregătite la Institutul de cercetare a biodiversității și ecosistemelor al Academiei Bulgare de Științe.
Cele mai bune condiții posibile pentru relocarea hamsterilor dobrogeni vor fi asigurate în locul de eliberare. Echipa de proiect va implementa metode speciale de prevenire a accesului prădătorilor la această specie de rozătoare, protejând numărul de exemplare introduse până când populația devine stabilă, adaptată la sitului și potențialelor amenințări ale acestuia. Membrii echipei de proiect vor realiza o monitorizare permanentă păzind hamsterii eliberați și instalațiile de protecție.
B.1: Achiziționarea de terenuri agricole amplasate strategic, pentru conservarea și refacerea speciilor cheie de pradă ale șoimului dunărean, pentru asigurarea supraviețuirii pe termen lung a speciei. Prin această activitate vom achiziționa terenuri în zone importante, în principal în jurul cuiburilor de Falco cherrug sau în zonele folosite temporar de specie. Terenurile achiziționate vor fi restaurate și întreținute, astfel încât să poată acționa ca “rezervații” pentru mamiferele mici, în special pentru popândăi, cu care se hrănesc șoimii. Sunt vizate terenurile cu gestionarea insuficientă sau improprie a habitatului, ceea ce duce fie la creșterea excesivă a vegetației nedorite în unele părți, fie la la suprapășunat și degradarea pășunilor în alte părți. Motivul principal al degradării pajiștilor și dispariția locală a popândăului este lipsa pășunatului și a cositului, ceea ce face ca, rapid, pășunile să se transforme în pajiști cu iarbă înaltă și deasă și să apară tufișuri. Pășunatul excesiv în unele zone, combinat cu acumularea de gunoaie poate duce, de asemenea, la modificări ale habitatului. Prin achiziționarea de terenuri pe care încă există colonii de popândăi, dar cu un număr extrem de mic de indivizi, proiectul va îmbunătăți rapid starea habitatelor ierboase și va preveni dispariția micilor rozătoare. Aceasta este cea mai bună metodă, care și-a dovedit eficiența în timpul proiectelor LIFE ale BSPB Save the Raptors și LAND for LIFE.