ro 
English
Български
Dimensiunea populației și tendința pe termen scurt
În perioada 2016–2023, activitatea de teren a acoperit o suprafață de studiu de 28.065 km² în Câmpia Română (Oltenia și Muntenia) și în Dobrogea. În baza datelor colectate, specialiștii au făcut o serie de analize, folosind criterii privind comportamentul de cuibărire, teritoriile din țară preferate de șoimii dunăreni pentru cuibărire și indici demografici.
Rezultatele monitorizărilor în teren
● Evoluția perechilor cuibăritoare: în Dobrogea, numărul de teritorii ocupate a crescut de la 3–4 perechi înregistrate în perioada 2017–2021, la 5 perechi în 2022 și la 7 perechi în 2023.
● Distribuția geografică: Dobrogea reprezintă nucleul populației din sudul țării. În afara acestei regiuni, au fost observate doar tentative izolate de cuibărire (de exemplu, o încercare eșuată în județul Teleorman în 2017, într-un cuib vechi de corb) și prezențe temporare ale unor indivizi necuibăritori sau imaturi în județele Dolj și Olt.
● Estimare națională pentru sudul României: populația din sudul României a fost estimată la 7–9 perechi cuibăritoare la nivelul anului 2023.
● Parametri demografici (Dobrogea):
○ 2022: succes reproductiv de 0,8 (raportul dintre cuibăririle reușite și totalul tentativelor) și o medie de 3,25 pui zburători per pereche (13 pui în total).
○ 2023: succes reproductiv de 0,86 și o medie de 2,33 pui zburători per pereche (14 pui în total).
În ciuda creșterii numerice observate pe termen scurt, autorii menționează că această tendință poate fi influențată și de intensificarea efortului de monitorizare în anii 2022 și 2023, monitorizarea în teren din Dobrogea fiind realizată în cadrul proiectului proiectul Asigurarea refacerii populației șoimului dunărean, specie periclitată în Bulgaria și sudul României (LIFE20 NAT/BG/001162). Raportat la criteriile IUCN, subpopulația de șoim dunărean din Dobrogea se încadrează în categoria Critic Periclitată la nivel regional, având mai puțin de 50 de indivizi maturi.
Tranziția către cuiburile artificiale
Șoimul dunărean nu își construiește cuib propriu, ci folosește structuri construite de alte specii de păsări sau poate cuibări și pe platforme artificiale. Studiul evidențiază o schimbare semnificativă în alegerea locului de cuibărire în Dobrogea:
● În anul 2012, toate cele 4 perechi cunoscute cuibăreau în cuiburi naturale vechi de cioară grivă.
● În perioada 2012–2013, în cadrul unui proiect LIFE, au fost montate 31 de cuiburi artificiale metalice pe stâlpii liniilor electrice de înaltă tensiune.
● Între anii 2018 și 2021, toate cuibăririle identificate s-au desfășurat exclusiv în cuiburi artificiale.
● În 2022 și 2023 s-a observat și reocuparea sporadică a unor cuiburi naturale de șorecar mare.
Folosirea platformelor artificiale le oferă șoimilor dunăreni, precum și altor specii, cum ar fi vântureii și șorecarii, spații de cuibărit mai sigure și protejate față de condițiile meteorologice nefavorabile.
Preferințele de habitat
Analiza habitatului pe o rază de 4 km, 7,8 km și 10 km în jurul cuiburilor a arătat următoarele caracteristici ecologice:
● terenuri agricole: cuiburile ocupate au avut suprafețe semnificativ mai mari de terenuri agricole pe o rază de 10 km, comparativ cu cele neocupate. Acest fapt se explică prin disponibilitatea hranei, în special a porumbeilor și a altor specii asociate zonelor cultivate.
● pajiști și pășuni: deși toate cuiburile ocupate aveau în jur peste 2.000 ha de pajiști pe o rază de 10 km, apropierea imediată a pajiștilor față de cuib nu s-a dovedit a fi un factor limitativ direct în selectarea locului de cuibărit.
● distanța față de localități: șoimii dunăreni au preferat cuiburi situate la distanță mai mare de localități și cu suprafețe mai reduse de vetre de sat în jur, evitând deranjul uman.
● suprafața împădurită: teritoriile ocupate au avut o acoperire forestieră redusă în comparație cu spațiile neocupate.
Relația cu parcurile eoliene
Având în vedere dezvoltarea infrastructurii eoliene în Dobrogea, prin acest studiul a fost evaluat impactul turbinelor eoliene asupra distribuției cuiburilor. Constatările principale au fost următoarele:
• distanța minimă: niciun cuib nu a fost ocupat dacă se afla la o distanță mai mică de 2 km de cea mai apropiată turbină eoliană funcțională.
• densitatea turbinelor: numărul turbinelor eoliene pe o rază de până la 10 km a fost semnificativ mai mic în jurul cuiburilor ocupate.
• pragul de toleranță: în teritoriile ocupate de șoimii dunăreni, parcurile eoliene au ocupat mai puțin de 6% din suprafața totală pe o rază de până la 20 km în jurul cuibului.
Rezultatele indică faptul că șoimii dunăreni evită să cuibărească în apropierea turbinelor eoliene. Această evitare poate duce la pierderea sau fragmentarea habitatelor propice pentru hrănire și cuibărire.
Concluzii studiului pentru viitorul șoimilor dunăreni
Populația de șoim dunărean din sudul României continuă să rămână la un nivel scăzut. Pentru supraviețuirea acestei specii Critic periclitate sunt necesare măsuri continue de protecție, de importanță deosebită fiind menținerea și monitorizarea rețelei de cuiburi artificiale pe liniile electrice, protejarea zonelor deschise de hrănire și a populațiilor speciilor-pradă (cum este popândăul) și planificarea riguroasă a viitoarelor proiecte eoliene, prin evitarea amplasării turbinelor în zonele de cuibărire și în coridoarele folosite de șoimi dunăreni.
Articolul științific The Saker Falcon (Falco cherrug) in Southern Romania: population, trend and habitat requirements in the breeding season a fost publicat în revista Ornis Hungarica și poate fi consultat aici.
Harta 1
Arealul de distribuție actual al șoimului dunărean în România
Harta 2
Acoperirea zonelor de recensământ din sudul României în perioada 2016–2023.