Rezultatele acțiunilor recente de monitorizare ale specialiștilor SOR arată că anul acesta în sudul României au cuibărit 5 perechi de șoimi dunăreni, patru dintre ele având pui zburători. Din motive necunoscute a cincea pereche a ales să cuibărească în altă locație, nu în cuibul în care fusese observată la monitorizarea din primăvară. Rămâne de confirmat dacă perechea a cuibărit cu succes în noua locație. De asemenea, trebuie subliniat că evaluările din teren arată că numărul de perechi este mult sub capacitatea de suport a regiunii.
Cele patru perechi de Falco cherrug au în total 13 pui ajunși la vârsta zborului. Este o perioadă foarte sensibilă pentru puii proaspăt zburători, în care rata mortalității este crescută. Astfel, numărul de pui, deși promițător, nu asigură stabilitatea speciei în această zonă.
La orice vârstă șoimii dunăreni sunt afectați de electrocutare, însă pentru juvenili și accesul la hrană și capacitatea de a vâna pot fi la fel de problematice. Nefiind experimentate, păsările tinere pot ajunge rapid la epuizare. Otrăvirea, atât directă, cât și indirectă, prin acumularea pesticidelor în organismul lor, este și ea o amenințare serioasă, la fel și braconajul.
În perioada următoare, echipa proiectului, pornind de la faptul că numărul de păsări răpitoare de zi, nu numai șoimi dunăreni, va crește, atât datorită puilor zburători, cât și prin începerea migrației de toamnă, va trece la o nouă etapă, cea de verificare a liniilor de medie tensiune pentru a identifica stâlpii problematici și a asigura izolarea lor cu sprijinul companiilor de transport al energiei electrice.

Proiectul, demarat în luna octombrie a anului trecut, se desfășoară în 28 de arii de protecție specială avifaunistică din Bulgaria și sudul României și urmărește refacerea populației de șoimi dunăreni din această parte a Europei printr-un complex de măsuri de conservare.
În trecut șoimul dunărean era o specie comună în regiune, însă a înregistrat un declin sever la jumătatea secolului XX. Specia Falco cherrug nu are niciun prădător natural și la acest statut s-a ajuns prin efectul conjugat al mai multor factori, toți de natură antropică, biologia speciei și nevoile specifice privind habitatul fiind tot mai adesea în opoziție cu modul de exploatare a terenurilor, la care se adaugă și efectele dezastruoase ale braconajului.
ro
English
Български