Comportamentul parental al șoimului dunărean studiat de cercetătorii din Bulgaria în proiectul Life for Falcons

Un studiu științific recent oferă informații valoroase despre comportamentul parental al șoimului dunărean (Falco cherrug), documentând modul în care o pereche a reușit să crească cinci pui în 2025 – o performanță remarcabilă pentru populația acestei specii aflate în curs de refacere în Bulgaria.
Cercetarea a fost publicată în revista științifică Raptor Journal și realizată în cadrul proiectului „Life for Falcons”. Echipa de autori reunește specialiști de la Societatea Bulgară pentru Protecția Păsărilor (BSPB), organizația Green Balkans și Muzeul Național de Istorie Naturală al Academiei Bulgare de Științe.
De la dispariția ca specie cuibăritoare la primele semne de revenire
Șoimul dunărean a dispărut ca specie cuibăritoare în Bulgaria la sfârșitul secolului al XX-lea. Începând din 2011, prin programul de reintroducere derulat de Green Balkans, 160 de exemplare tinere au fost eliberate în natură, iar primul caz de cuibărire cu succes a fost înregistrat în 2017.
În prezent, în Bulgaria sunt ocupate șase teritorii de cuibărit: trei de către perechi și trei de către masculi teritoriali solitari.
Perechea studiată are o poveste aparte. Ambii adulți au fost crescuți în captivitate la Centrul de Salvare a Faunei Sălbatice și au fost eliberați ulterior în natură, în cadrul programului coordonat de Green Balkans: masculul în 2015, iar femela în 2019. Păsările și-au stabilit teritoriul la aproximativ 40 de kilometri de locul în care au fost eliberate și au reușit să cuibărească cu succes în patru ani consecutivi.
Roluri bine definite în creșterea puilor
Pentru a înțelege cum își împarte perechea cuibăritoare responsabilitățile legate de procurarea hranei și hrănirea puilor, cercetătorii au monitorizat cuibul pe o perioadă de 14 zile, acumulând aproape 91 de ore de observații. Studiul s-a desfășurat dintr-un adăpost amplasat la aproximativ 40 de metri de cuib, fără a deranja păsările.
În perioada monitorizată au fost înregistrate 56 de livrări de hrană, iar rezultatele au evidențiat o împărțire clară a rolurilor între cei doi adulți. Masculul a adus cea mai mare parte a prăzii, fiind responsabil pentru 72% dintre livrările observate. Femela a vânat mai rar, dar a preluat rolul principal în hrănirea puilor, fiind responsabilă pentru 85% dintre episoadele de hrănire înregistrate.
Cercetătorii au observat și transferuri spectaculoase de pradă în aer. De regulă, masculul își anunța apropierea prin strigăte puternice, care puteau fi auzite de la o distanță de peste un kilometru. Femela zbura în întâmpinarea lui și, uneori, prelua hrana din zbor.
Popândăul european, o resursă esențială pentru supraviețuirea speciei
Studiul confirmă importanța majoră a popândăului european (Spermophilus citellus) în refacerea populației de șoim dunărean din Bulgaria. Această specie de rozător a reprezentat 85% din prada adusă de mascul și 92% din cea adusă de femelă.
La doar doi kilometri de cuib se află pajiști în care s-au păstrat colonii numeroase de popândăi europeni. Apropierea de aceaste surse abundente de hrană este considerată unul dintre factorii care au contribuit la succesul reproductiv al perechii, care a crescut cinci pui.
Pe baza frecvenței livrărilor de hrană observate, cercetătorii estimează că, pe parcursul întregului sezon de reproducere, perechea și puii săi ar fi consumat aproximativ 600 de popândăi.
Această estimare evidențiază legătura strânsă dintre succesul reproducerii șoimului dunărean și existența unor pajiști sănătoase, care susțin populații abundente de popândăi europeni.
Protejarea pajiștilor înseamnă protejarea șoimului dunărean.
Degradarea și dispariția pajiștilor reprezintă o problemă importantă de conservare, cu efecte directe asupra speciilor care depind de aceste habitate. Protejarea și refacerea coloniilor de popândăi europeni sunt, prin urmare, esențiale pentru asigurarea resurselor de hrană necesare șoimului dunărean și pentru viitorul acestei specii în Bulgaria.
Rezultatele cercetării arată că eforturile de reintroducere a unei specii trebuie însoțite de protejarea habitatelor și a resurselor de care aceasta depinde. Refacerea populației de șoim dunărean nu înseamnă doar eliberarea unor exemplare în natură, ci și asigurarea condițiilor necesare pentru ca acestea să supraviețuiască și să se reproducă.
Articolul științific „Foraging and parental behaviour of a saker falcon pair raising five fledglings” („Comportamentul de hrănire și parental al unei perechi de șoimi dunăreni care a crescut cinci pui”) a fost publicat în revista Raptor Journal și poate fi consultat aici: 10.2478/srj-2026-0008.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Life for Falcons”, cofinanțat prin programul LIFE al Uniunii Europene.