Stepa Casimcea

Situl este format în cea mai mare parte din zone înalte de câmpie, slab ondulate. Partea centrală a platoului are înălțimi cuprinse între 100 și 300 m. Spre malul Dunării sunt văi adânci și înguste, cu maluri abrupte, puternic erodate, fragmentând puternic platoul (Valea Casimcea, Valea Corugea și Valea Haidarulei). În partea de sud-est a Podișului Casimcea, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic, reprezentat prin mici doline și peșteri. Zona este traversată de mai multe râuri, cel mai important fiind râul Casimcea, care se varsă în Lacul Tașaul. În sit se află păduri de foioase, pajiști stepice și culturi agricole, ultimele ocupând aproape 50% din sit. Terenul este folosit în mare parte pentru agricultură, silvicultură și pășunat.

Zona găzduiește mai multe specii de mamifere, cele mai reprezentative sunt popândăul (Spermophilus citellus), hamsterul dobrogean (Mesocricetus newtoni), dihorul de stepă (Mustela eversmannii), Sicista subtilis, dihorul pătat (Vormela peregusna). Alte vertebrate importante sunt balaurul (Elaphe sauromates), țestoasa dobrogeană (Testudo graeca), buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina) și liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum).

În sit pot fi văzute peste 55 de specii de păsări. Dintre păsările care apar aici, 28 sunt incluse în anexa I a Directivei Păsări.

Stepa Casimcea este foarte importantă pentru multe specii de păsări, în special pentru răpitoare, care folosesc situl ca teritoriu de cuibărire sau de hrănire, cum ar fi uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes), șorecarul mare (Buteo rufinus), eretele vânăt (Circus cyaneus), eretele alb (Circus macrourus), șerparul (Circaetus gallicus), eretele de stuf (Circus aeruginosus), eretele sur (Circus pygargus), șoimul călător (Falco peregrinus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), acvila de câmp (Aquila heliaca), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), acvila mică (Hieraaetus pennatus), viesparul (Pernis apivorus), gaia neagră (Milvus migrans).

Activitățile umane

Situl este supus presiunii antropice în special prin activitatea tradițională de pășunat și activitățile agricole intensive cu utilizarea unor cantități mari de pesticide.

Parcurile eoliene

Construcția de parcuri eoliene în zonă va reduce suprafețele folosite de speciile care cuibăresc în habitate de pajiști sau culturi agricole și va avea un impact negativ major asupra migrației păsărilor. Parcurile eoliene din vecinătatea sitului afectează și habitatele de hrănire ale unor specii de păsări care cuibăresc pe teritoriul sitului.