Sinite kamani - Grebenets

Zona este situată pe Muntele Sliven, care face parte din principalul lanț muntos - Balcanii. Acoperă o unitate orografică clar conturată, cu o suprafață de 15.926 ha, situată în mijlocul versanților sudici ai Munților Balcani de Est - Muntele Udvoy - Chatal Balkan, Muntele Stidovska și Creasta Grebenets. Limitele de vest și de sud-vest ale zonei sunt lacul de acumulare Asenovets și râul Asenovska. La nord trece de-a lungul cumpenei apelor, care are practic cea mai mare înălțime din zonă - peste 1000 m. Versanții nordici sunt abrupți, acoperiți cu păduri de fag. Limita de sud a zonei trece de-a lungul versanților sudici ai muntelui, de la orașul Sliven până la terenurile satelor Sotirya, Topolchane, Kaloyanovo și Glushnik.

Zona include întreg teritoriul Parcului Natural Sinite Kamani. O parte considerabilă este acoperită de păduri - 11.015,83 ha, dintre care 10.738,85 ha sunt păduri de foioase. Pădurile mixte de stejari din speciile Quercus dalechampii, Quercus cerris, Q. frainetto și Q. pubescens predomină. Pădurile de fag (Fagus sylvatica) ssp. moesiaca și carpen (Carpinus betulus), precum și pădurile de tei (Tilia tomentosa) și cărpiniță (Carpinus orientalis) sunt de asemenea bine reprezentate. Asociațiile de arbuști și ierburi crescute pe o bază de silicat ocupă 2% din suprafață și aproximativ 6% din zonă este acoperită de asociații de stepă secundară  și ierburi calcifile. Formațiunile ierboase au o origine secundară. S-au format pe locul pădurilor, distruse în trecut. Compoziția lor floristică este mai săracă decât cea a celor forestiere, dar sunt mai bogate în specii rare.

Formațiunile stâncoase care au dat numele sitului ocupă aproximativ 7% din suprafața totală a acestuia. Rocile din Sinite Kamani sunt listate ca tip de habitat separat conform clasificării din Palearctic, iar numărul mare de păsări de pradă care apar în această zonă fac parte din biotopul caracteristic complexului de roci.

Aria protejată oferă condiții propice pentru 170 de specii de păsări, dintre care 41 sunt enumerate în Cartea Roșie a Bulgariei. Dintre păsările care se găsesc aici, 69 de specii sunt de interes european pentru conservare (SPEC), 5 dintre ele fiind enumerate în categoria SPEC 1, amenințate la nivel global, 22 în SPEC 2 și 42 în SPEC 3, amenințate în Europa. Zona asigură habitate adecvate pentru 51 de specii, incluse în Anexa 2 a Legii privind biodiversitatea, dintre care 44 sunt enumerate și în Anexa I a Directivei Păsări. Zona include unele dintre cele mai valoroase habitate de cuibărire și hrănire pentru specii de păsări răpitoare foarte rare și amenințate, cum ar fi acvila de câmp (Aquila heliaca), acvila de munte (Aquila chrysaetos), hoitarul (Neophron percnopterus), șorecarul mare (Buteo rufinus), acvila țipătoare mică (Clanga pomarina) etc.

Zona este una dintre cele mai importante din țară pentru șoimul dunărean (Falco cherrug), aici cuibărind până de curând 2 perechi. Pășunile de lângă Topolchane, care dețin numeroase colonii de popândăi, sunt deosebit de importante ca sursă de hrană pentru această specie. Studiile țintite în perioada 2008 - 2013 au confirmat că zona este un loc important de migrare și de odihnă pentru șoimul dunărean și pentru alte specii de răpitoare.

Pășunile de lângă Topolchane, care dețin numeroase colonii de popândăi, sunt deosebit de importante pentru hrănirea acestei specii. SPA are o importanță globală pentru acvila de câmp atât pentru cuibărire, cât și pentru concentrarea păsărilor tinere pentru hrănire după sezonul de cuibărire. Este unul dintre cele mai importante situri pentru ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlia de stol (Calandrella brachydactyla) și muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata). Situl este unul dintre puținele locuri din țară în care cuibărește muscarul mic (Ficedula parva). Sinite Kamani-Grebenets formează un fel de pasaj aerian în relieful Munților Balcani de Est și oferă condiții de popas și hrănire păsărilor de pradă aflate în migrație spre sud.

Eretele alb (Circus macrourus), specie amenințată la nivel global, apare în mod regulat în zonă în timpul migrației. O altă specie amenințată la nivel global – acvila țipătoare mare (Clanga clanga) iernează aici. Acvila de stepă (Aquila nipalensis) este observată și în Sinite-Kamani-Grebenets la sfârșitul toamnei.

Deranjul

Amenințările directe la adresa păsărilor sunt cauzate și de cățăratul pe stânci, zborul cu parapanta și deltaplanul.

Activitățile umane

Transformarea pășunilor în terenuri arabile duce la pierderea surselor de hrană pentru răpitoare. Folosirea otrăvii împotriva rozătoarelor afectează direct răpitoarele.

Parcurile eoliene

Parcurile eoliene limitează accesul păsărilor de pradă în teritoriile lor de vânătoare și le determină să își modifice deplasările.   

Braconajul

Braconajul, precum și jefuirea cuiburilor și luarea puilor și a ouălor sunt amenințări directe pentru păsări.