Tematica principală a întâlnirii – programele de monitorizare ale păsărilor din România – a fost completată cu alte subiecte interesante atât din domeniul avifaunei (migrație, conservare) cât și al altor grupe taxonomice (nevertebrate), precum și cu o nouă secțiune dedicată unei direcții care începe să ia amploare și în România: atlasele urbane.
La fel ca în 2024, și la ediția de anul acesta participanții au asistat la prezentarea Proiectul Life for Falcons, cu detalierea uneia din acțiunile de conservare directă a populației de șoimi dunăreni din sudul României. Judit Veres-Szászka a arătat celor prezenti rezultatele studiului privind mortalitatea păsărilor cauzată de electrocutare pe liniile electrice de medie tensiune în Dobrogea, România și cum a fost implementat planul de izolare a 300 de stâlpi, considerați cei mai periculosi pentru păsări, în colaborare cu compania Rețele Electrice România. În 2025 echipa SOR din proiectul Life for Falcons va face o nouă monitorizare în teren pentru a evalua impactul montării a 1000 de teci electroizolante în reducerea mortalității prin electrocutare.
Mesajele transmise de variatele prezentări au fost complexe. În cazul Monitorizării Păsărilor Comune veștile nu sunt bune, declinul speciilor monitorizate se păstrează și chiar se amplifică. Multe din speciile acvatice care iernează în Delta Dunării au înregistrat creșteri numerice, iar rezultate înregistrate în proiectele LIFE arată clar nevoia continuării acțiunilor de conservare până când populațiile speciilor periclitate sau vulnerabile cum sunt șoimul dunărean, gâsca cu gât roșu sau pelicanul creț devin stabile.
Iar concluzia generală este una cât se poate de clară: fără datele continue de monitorizare, colectate de biologi și voluntari pasionați, toate aceste informații ar fi rămas necunoscute.