Desrciere

Acest SPA este situat în nord-estul Bulgariei, la nord de Varna și acoperă valea râului Batova și cea mai mare parte a Podișului Frangensko, inclusiv coasta de la Albena, până la stațiunile Zlatni Pyasatsi și zona litorală adiacentă. La nord se învecinează cu satele Sokolnik, Odurtsi, Hrabrovo, Ljahovo și Obrochishte, la est – cu zona de coastă a Mării Negre, începând din zona sudică a stațiunea turistică Albena, până la Zlatni Pyasatsi. La sud-vest de Zlatni Pyasatsi granița arie naturale protejate trece de-a lungul marginii platoului, la nord de satele din zona rezidențială Vinița - Kamenar, Vladislavovo și Aksakovo. În apropiere de satul Izvorsko virează spre nord prin Novakovo și Debrene până la Sokolnik.
Pe teritoriul sitului există mai multe tipuri de habitate, dar cea mai mare pondere o au pădurile de foioase de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) și carpen (Carpinus betulus) și terenurile agricole. Restul suprafeței sitului este ocupată de pajiști deschise, din loc în loc acoperite cu arbuști, pășuni, pajiști, livezi și vii, terenurile cultivate fiind situate în jurul așezărilor.
Regiunea estuarului Batova este acoperită de pădurile naturale inundate din Baltata cu mlaștini cu plante hidrofile. Pădurea inundată este dominată de specii de frasin (Fraxinus oxicarpa), ulm (Ulmus minorI), stejar pedunculat (Quercus pedunculiflora), arțar (Acer campestrе) și arin (Alnus glutinosa), cu zone arbustive de păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas) și sânger (Cornus sanguinea), adesea combinate cu vegetație ierboasă mezoflă și higrofilă. Alte plante tipice sunt lianele și alte plantele cățărătoare, precum curpenul (Clematis vitalba), salce (Smilax excelsa), liana dobrogeană (Periploca graeca) etc.
Pe teritoriul sitului există mai multe tipuri de habitate, dar cea mai mare pondere o au pădurile de foioase de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) și carpen (Carpinus betulus) și terenurile agricole. Restul suprafeței sitului este ocupată de pajiști deschise, din loc în loc acoperite cu arbuști, pășuni, pajiști, livezi și vii, terenurile cultivate fiind situate în jurul așezărilor.
Regiunea estuarului Batova este acoperită de pădurile naturale inundate din Baltata cu mlaștini cu plante hidrofile. Pădurea inundată este dominată de specii de frasin (Fraxinus oxicarpa), ulm (Ulmus minorI), stejar pedunculat (Quercus pedunculiflora), arțar (Acer campestrе) și arin (Alnus glutinosa), cu zone arbustive de păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas) și sânger (Cornus sanguinea), adesea combinate cu vegetație ierboasă mezoflă și higrofilă. Alte plante tipice sunt lianele și alte plantele cățărătoare, precum curpenul (Clematis vitalba), salce (Smilax excelsa), liana dobrogeană (Periploca graeca) etc.